Acest site este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Sanatatea mintala conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii este o stare de bine din punct de vedere fizic, mintal si social si nu inseamna doar simpla absenta a bolii.
Sanatatea m intala este acea stare in care individul recunoaste propriul potential, poate sa faca fata stresului normal al vietii, poate sa munceasca in m od productiv si sa aiba o contributia in comunitatea in care locuieste.
Cand vorbim de sanatate mintala includem promovarea starii de bine a persoanelor, prevenirea aparitiei tulburarilor mintale, precum si tratamentul si reabilitarea persoanelor afectate de tulburari mintale/psihice.

Atunci cand am inceput sa lucrez in domeniul sanatatii mintale, pe langa faptul ca am invatat numeroase lucruri despre boala, diagnostice, criterii si probleme specifice, am invatat – mai mult indirect - si despre cel mai pretios lucru pe care il am, poate, la momentul actual – sanatatea mintala. Desigur, si acest lucru poate fi discutabil. Intre sanatate si boala, atunci cand vorbim de psihic, exista un continuum. Niciodata nu stii cand ai mers prea mult, fie spre un pol, fie spre celalalt. Astfel, lasa loc creativitatii, geniului, originalitatii, dar si micilor sau marilor alunecari ale sufletului.
Chiar si asa, am inteles (vroiam sa spun ca am descoperit, insa lucrurile care merg sunt de obicei ARHIcunoscute si uitate) ca lucrurile esentiale pentru sanatatea mintala (a mea, a ta si a celor din jur) sunt simple, deseori tin de educatie si, mai ales, ca pot fi cultivate! In suflet, in vorbe, in actiuni.
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, sanatatea mintala nu reprezinta doar absenta bolii mintale, ci o stare de bine in care fiecare persoana isi implineste potentialul, face fata stresurilor din viata de zi cu zi, poate lucra in mod productiv si isi poate aduce contributia proprie la comunitatea din care face parte. 
Dar ce inseamna starea de bine? Modelul Eului Indivizibil, propus de Myers, Sweeney si Witmer, propune abordarea a cinci factori care contribuie la starea de bine a unei persoane. Acesti factori sunt: factorul esential, factorul fizic, factorul creativitate, factorul coping si factorul social. Primul se refera la aspecte ce contribuie la sentimentul de identitate (de sex, personala, culturala, spirituala, dar si la ingrijirea de sine), pe cand factorul fizic aduce in discutie contributia activitatii fizice si a nutritiei la bunastarea individului. Factorul creativitate cuprinde umorul, dar si gandirea, munca si emotiile, iar factorul coping se refera la abilitatea de a gestiona stresul, de a introduce in viata si activitați recreative, de a cultiva credinte realiste si, mai presus de toate, stima de sine. Factorul social este reprezentat de acele relatii semnificative de iubire si prietenie, care ofera nu numai bucurie ci și sprijin in momentele dificile    (http://www.uncg.edu/ced/jemyers/wellness/docs/wellness.htm). Cu alte cuvinte, pentru a contribui la propria ta stare de bine, este nevoie sa te gandesti la domeniile de mai sus si sa le consolidezi pe cele care au fost ignorate sau uitate in viata ta.
In continuare, prezint pe scurt si din perspectiva personala ceea ce consider ca intretine sanatatea mintala, sau ceea ce o poate sprijini, recupera, favoriza.
Este vorba despre Respect (de sine dar si fata de ceilalti).
Atat din experienta personala, cat si din cea profesionala, am realizat ca a oferi si a primi semne ale respectului reprezinta un pas esential pe calea, deseori ingusta si abrupta, a sanatatii mintale. Cum poti practica respectul? Cum il poti manifesta fata de ceilalti? Raspunsul este departe de formulele de politete...  De cate ori ai intrat in camera cuiva fara sa bati la usa? Sau i-ai umblat in lucrurile din dulap (desigur, sa-i faci ordine, nici nu e cazul sa ne gandim la altceva!), i-ai dictat cu ce sa se imbrace, cum sa isi petreaca timpul liber si cu cine, i-ai desconsiderat opiniile, gusturile sau preferintele doar pentru ca nu coincideau cu ale tale? Uneori, sub pretextul apropierii emotionale, (mi-este frate, sora, fiu sau fiica, partener samd), si in umbra ideii grandioase ca doar unul are dreptate si stie ce este cel mai bine, oamenii isi permit cuvinte, gesturi si actiuni care, oricat de bine intentionate ar fi, stirbesc in celalalt increderea in sine, in puterea proprie de a gandi si a alege, de a se ingriji, de a-si asuma spatiul personal. In cazul persoanelor cu probleme de sanatate mintala, respectul este poate primul lucru de inclus in “trusa” de ajutor, sprijinindu-i astfel in conturarea sentimentului de identitate sau in consolidarea lui, a stimei de sine, a increderii, precum și in asumarea responsabilitatii pentru spatiul lor, pentru ceea ce sunt si ce vor sa devina. Respectul este departe atat de atitudinea prea protectoare, sufocanta, cat si de atitudinea neglijenta fata de cei dragi, fiind situat undeva la mijloc, in echilibru, lasand loc atat indrumarilor cat si optiunilor personale.
Lista ar putea continua, am putea adauga si alte elemente-cheie in trusa de ajutor mentionata mai sus. Cu siguranta, introspectia si spiritul de observatie va pot ajuta sa detectati acele atitudini sau ingrediente care contribuie la sanatatea mintala – personala si a celor din jur!


Diana Costache, Psiholog Centrul Social Sector 1 Bucuresti

Intelegerea fiintei umane( ca persoana) ,a ipostazei ei normale , anormale (in sensul de deviere de la norma fara a intra in aria patologicului- exemplu personalitatile exceptionale ) si patologice nu este un proces simplu si implica aspecte ce tin de persoana, de relatiile cu alti indivizi si de mediul in care persoana isi traieste viata .
Valori si norme socio-culturale asumate , relatii armonioase, asertivitate, cautarea fericirii, dezvoltarea potentialului propriu, sentimentul datoriei sociale ,capacitatea de a forma atasamente afective, calitatea vietii, starea de bine subiectiv, echilibrul, toate aceste notiuni se regasesc intr-un fel sau altul intr-o descriere larga a sanatatii mintale.
O definitie a sanatatii psihice  este data de prof. Cornutiu (in lucrarea BREVIAR DE PSIHIATRIE ,aparuta la Editura Imprimeriei de Vest, Oradea ,2003)si se refera la  trairea si afirmarea unei stari de confort psihic in mod coerent si global, intr-o continuitate care presupune o predominanta a sentimentelor pozitive, constructive si optimiste; omul sanatos este functional, are placerea de a fi activ, vrea sa se afirme, sa se implineasca, este intr-o relatie optima , verificabil realista cu realitatea fizica si sociala care-l inconjoara.
Intre notiunea de sanatate mintala si normalitate psihica exista o superpozare partiala, normalitatea avand o intindere mult mai larga; intr-un fel, sanatatea mintala este normalitatea ideala sau cel putin realizabila in conditiile de existenta ale unui individ,un deziderat catre care tindem cu totii;
Sanatatea mintala suprapusa peste normalitate devine si o norma statistica, o anumita tendinta generala a unei societati.
Atat sanatatea mintala cat si boala psihica reprezinta un mod  de adaptare ( diferit calitativ si disfunctional in cazul bolii.)
Sanatatea mintala si boala psihica sunt procese dinamice, forme ale vietii psihice intre care nu exista o linie clara de demarcatie.Existenta sanatatii mintale face posibila definirea notiunii de boala psihica ,a suferintei care implica atat individul cat si mediul social in care acesta traieste. Intre cele doua ipostaze exista un continuum de stari intermediare,normale,  premorbide, prodromale, agravante, trecerea de la sanatate la boala fiind un proces progresiv, dinamic temporal, niciodata complet delimitat; orice persoana cu o tulburare psihica pastreaza elemente ale normalitatii/sanatatii mentale in multiple aspecte ale vietii sale psihice , pastreaza diverse grade de functionalitate si dezvolta mecanisme de coping , acestea fiind de fapt punctele de plecare in demersul terapeutic nonfarmacologic al echipelor de consiliere care cuprind psihiatri, psihologi, consilieri vocationali , traineri de abilitati ,asistenti sociali etc.
Sanatatea mintala presupune o dimensiune morala (axiologica) care este diferita in timp si spatiu, in diferite epoci si regiuni ale lumii.Pentru societatea de consum  contemporana instabila si martora a extremelor  si a schimbarilor de mare viteza , trairea imediata a placerii pare principalul deziderat. Desi individul contemporan o duce mai bine decat  stramosii lui( in termenii nivelului bazal al nevoilor din piramida lui Maslow), intr-o societate cu reguli morale din ce in ce mai laxe si cu posibilitatea de gratificare imediata, nu putem spune ca este mai fericit ; din contra, s-ar parea ca intervine tot mai frecvent un grad alarmant de nemultumire existentiala , alteori de alienare(favorizat de tentatiile tehnologice ale secolului XXI), o alunecare catre forma in dauna continutului, o lipsa de substanta cu consecinte vizibile asupra nevoilor profunde ale spiritului uman si in final cu aparitia unor tulburari psihice (dintre care unele specifice acestui secol)


Diana Decean, Psihiatru Centrul Social Ploiesti

Bolile sanatatii mintale … Adica cum? Sa fie vorba despre un joc de cuvinte? Sanatatea mintala poate sa fie bolnava? Ce boala sa fie aceea? Sau poate este vorba despre bolile mintale ale omului sanatos mintal. Pai daca este sanatos mintal, cum sa fie bolnav? 
Filozoful Constantin Noica, nemultumit de faptul ca medicina nu se ocupa decat de boli ale corpului a identificat si descris in “Sase maladii ale spiritului contemporan” bolile spiritului: catholită si achatolită  (de la termenul grecesc kathoulou  pentru general), todetită si atodetită (de la termenul grecesc tode ti pentru un anunmit lucru, sau individual), horetită si ahoretită (de la termenul grecesc horos  pentru determinaţie). Manifestarea carentei sau excesul acestora duce la veritabile maladii ale spiritului.
Sau poate este vorba despre bolile societatii?
Etologul si psihologul Konrad Lorenz a rezumat in “Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate” cele mai importante si grave probleme pe care omul civilizat (si) le provoaca: puprapopularea, pustiirea spatiului vital, intrecerea cu sine insusi, atrofierea si moartea simturilor, decaderea genetica, sfaramarea traditiilor, indoctrinarea (aici sunt incluse si reclamele) si armele nucleare.  
Sau putem vorbi despre bolile sanatatii mintale in contextual in care unele tulburari nu sunt atat de puternice incat sa fie definite ca si boli dar fac suficiente probleme cat sa iasa din sfera sanatatii mintale. In acest caz, vorbim despre tulburarile de personalitate. Ele se schiteaza din copilarie, se cristalizeaza in adolescenta si urmaresc persoana pe toata durata vietii cu mici modificari. Cele mai frecvente tulburari de personalitate sunt:
1.      tulburarea paranoidă a personalităţii caracterizată, în primul rând, prin suspiciune şi neîncredere în ceilalţi, de cele mai multe ori fără nicio bază reală
2.      tulburarea schizoidă a personalităţii in care persoana este introvertită, distantă şi nesociabilă.
3.      tulburarea schizotipală a personalităţii este caracterizată de rezonanţă afectivă redusă.
4.      tulburarea antisocială de personalitate este caracterizată de impulsivitate, agresivitate, incapacitatea de a învăţa din experienţele negative.
5.      tulburarea borderline a personalităţii este caracterizată de existenţa relaţiilor sociale fluctuante şi sentiment de vid interior.
6.      tulburarea histrionică a personalităţii caracterizează persoana care are o dorinţă excesivă de a se plasa în centrul atenţiei.
7.      tulburarea narcisică a personalităţii caracterizează persoana cu  un sentiment exagerat al importanţei propriei persoane.
8.      tulburarea anxioasă-evitantă a personalităţii este caracterizată de teama permanentă de ridicol şi respingere
9.      tulburarea dependentă a personalităţii este caracterizată de neîncredere în propriile capacităţi şi necesitatea de a acorda altei persoane responsabilitatea.
10.    tulburarea obsesiv-compulsivă a personalităţii caracterizează persoanele perfecţioniste, care au nevoie de o permanentă ordine exagerată
11.    tulburarea emoţional-instabilă a personalităţii este caracterizată de instabilitate afectivă şi tendinta la reacţii impulsive.
12.    tulburarea de personalitate de tip pasiv-agresiv, caracterizata de obstrucţionism, încăpăţânare, ineficienţă, agresiune exprimată pasiv.

Iti poti pastra sanatatea mintala intr-o societate bolnava? Oare poate exista o societate sanogena? Oare tu esti sanatos?


Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invita sa vizitati www.fonduri-ue.ro
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatioru pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.